La “ Bătrâna”

Top 500 Scărișoara- Apuseni

14 martie 2011 Comments (0) Trasee

Cu dor la Condor

Cu dor de munte, hotaram repede sa petrecem sfarsitul de saptamana in Retezat, cu cazarea la Condor. Plecam sambata dimineata la 8,30 din Lugoj, cu popas penrtu langosi la Caransebes si ajungem la 11 la Rausor. Deja pe vale zapada crestea pe masura ce inaintam si inca ningea cu fulgi marunti dar hotarat ca nu se opreste prea curand. Pe partie cativa schiori, niste copii cu saniute, insa o ceata densa iti taia putin din elan.

Incepem urcarea si in mai putin de 2 ore santem la Condor. Dan si Calin taie niste lemne cu joagarul. Eu, Corina si Tina maturam putin inauntru, mancam si plecam spre lacul Stevia. Calin, cu trei baieti din Timisoara, care erau acolo de vineri seara, o iau inainte si bat oarecum poteca. Ningea incontinuu. Pe alocuri ne afundam in zapada peste genunchi. Retezatul era in ceata si nu se intrevedeau sanse de a ajunge pe el, desi majoritatea grupului isi dorea acest lucru.

Drumul la intoarcere a fost distractiv deoarece ne-am facut partie si pe rand ne-am dat drumul la vale simplu, direct pe pantalonii din dotare. Distractia a fost maxima! Intorsi la Condor am facut focul, ceai fierbinte si dupa ce am mancat, caci pofta aveam dupa joaca in zapada, am citit in jurnale. Thea revenea mereu, textele si poeziile ei ne umpleau sufletul de bucurie, o bucurie imensa si unica pe care o inteleg cel mai bine cei indragostiti de munte neconditionat si pentru totdeauna. Cautam cu disperare si regret o mentiune despre refugiul Stevia, la a carui constructie au pus suflet, umarul si toata priceperea lor membrii clubului Concordia. Bineanteles tot in textele lui Thea gasim relatat ceea ce mai prinse ea dupa momentul arderii, fum inca si mult scrum. Pentru dimineata era propusa inca o data incercarea de a urca pe Retezat.

Cu parere de rau acest lucru nu poate fi indeplinit caci ninsese toata noaptea, ceea ce ar fi ingreunat in plus urcusul, iar ceata persista ca o perdea ce nu se lasa trasa, spre ghinionul nostru. Pe la 11 hotaram sa coboram la Rausor si sa fcem apoi un scurt popas la un obiectiv din apropiere. Coborarea se prevedea obisnuita si destul de rapida. Si totusi…din joaca am inceput sa scuturam brazi ce erau frumos imbracati cu zapada. Caderile sau aproape avalansele ce se provocau ne-au dat prilej de joaca si multe sedinte foto. Astfel coborarea nu a fost deloc plictisitoare si a durat cam 1 ora si jumatate.

Ajunsi la Rausor facem popas pentru un ceai cald si hotaram sa mergem la biserica din Densus. Construita din pietre romane fasonate aduse din ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa din apropiere, biserica are o înfățișare ciudată, dar deosebita in acelasi timp. Nefiind deschisa la acea ora am admirat exteriorul, si cu parere de rau ca e inca devreme, am pornit spre casa.

19-20 FEBRUARIE 2011- Gabi Petrescu

Lasă un răspuns

Sari la bara de unelte