Toamna în Fundătura Ponorului

9 noiembrie 2016 Comments (0) Trasee

Tăul Groapele din munții Retezat

 

La inițiativa domnului Berariu, ne-am strâns iarași o echipă, de data asta și mai mare, să ajungem să atingem apa din tăul ascuns numit Groapele. Berariu, Diana și Mihai cu Mircea, Otilia, Thea și Manu, Bădoiu cu Lulu pornirăm sâmbătă dimineața către sătucul Peștere. Acolo, aproape de un canton silvic am lăsat mașinile și am început să urcăm pe un drum forestier pe principiul „tot la deal”.

_dsc8353_export

 

Când drumul ales de noi s-a terminat brusc, am început să ne croim drum direct prin pădure, la început pe vechi marcaje ciobănești (crestături cu barda pe copaci) după care pe tot felul de poteci închipuite. Farmecul pădurii neumblate, urmele animalelor sălbatice și anturajul fain au făcut plimbarea deosebit de plăcută. Nu știam exact pe unde suntem, dacă vom găsi sau nu o ieșire bună din pădure, dar nu ne făceam nici o grijă, eram împreună. După o vreme însă, liniștea ne-a fost spulberată când ne-am dat seama că ne lipsește un om din trupă. Domnul Berariu, hotărât să găsească o potecă s-a depărtat foarte mult de noi până când ne-a pierdut. Am făcut numeroase semnale acustice, la care ne-a răspuns cu un fluierat în final, dar nu s-a îndreptat către noi ci și-a văzut mai departe de direcție. Cu gândul că ne vom reîntâlni la Tăul care nu mai putea fi departe, am continuat.

_dsc8359_export

Am dat de o potecă proaspăt croită cu barda și marcată cu punct roșu și pet-uri, probabil poteca lui Bibi. Am trecut peste ea și am urcat pe firul apei către lac. Ne-am strecurat printre copacii deși și cu greu am izbutit să ajungem pe malul lacului împădurit, pe singurul loc unde puteam sta toți cât de cât. Lacul, era înghețat și străjuit de pădure. Oti a încercat să se strecoare printre copaci într-un tur al lacului. Nu există potecă până la lac!

_dsc8391_export

Am contactat telefonic și persoana lipsă,  care ne uimește când ne spune că se află deasupra lacului pe ceva versant, să îl așteptăm că vine la lac. Am făcut un foc mic să ne încălzim (și pentru că ne place) pe care l-am stins cu grijă peste o jumătate de oră când am plecat de la lac, cu informația că domnul Berariu a ratat lacul și se duce către mașină. Hotărâți să facem un circuit și să coborâm pe celălalt versant am apucat poteca lui Bibi, la deal, dar la scurt timp ne-am întors. Aceasta se afunda în jnepeniș și ducea în culme. La întoarcere am dat peste urmele lui Berariu, care părăseau poteca, mergeau în dreapta și apoi se afundau în pădure. Am mers pe urmele lui. Când ne-am dat seama că el continua pe vale și ieșea pe drumul pe care urcasem, ne-am împărțit și jumate din noi am urcat pe versantul unde se află Vârful Grădina cu flori.

_dsc8450_export

Aici, când am ieșit în golul alpin, ne-am delectat cu fructe de merișor delicioase și cu ultimele raze de soare. În zare se vede superb mica creastă de calcar ce înconjoară satul Peștere. Apoi am vizitat stâna Doblari, încă în stare bună, autentică, cu șindrilă și priciuri și cojoc de oaie. Ne-am bucurat să o găsim așa, spre deosebire de altele care ne dezgustă cu mormanele de pet-uri și tablă. Am apucat pe o superbă potecă prin pădurea deasă de molid. Covoare de mușchi pufos, ciupercuțe înghețate și liniște… absolut feeric! am strâns câțiva gălbiori pentru cină și ne-am bucurat de fiecare moment petrecut acolo. Când am ieșit în pădurea de foioase, am dat peste tăieturi, vetre de foc și multe gunoaie din care am strâns și aduc jos vreo 3 plase mari.

 

_dsc8479_export

Mai jos am ieșit într-un groaznic drum de taf mocirlos. A fost o tură de orientare și descoperire deosebită, cu oameni faini!

 

Text: Otilia

Foto: Diana

Lasă un răspuns

Sari la bara de unelte